Stromboli – partea 1

De la vorbă la faptă, de la Tomis la...

14 august 2015 Comentarii (3) Jurnale

Nevoia de reset

Un bun prieten susținea că cheia poftei (fie și de viață) stă în diversitate. Respingea, de pildă, ideea de a-ți rupe legăturile terestre și de a te muta pe un yacht cu care să pleci, să zicem, în jurul lumii fiindcă și eterna schimbare poate deveni o constantă, însă a merge să locuiești temporar în casa altuia situată dacă se poate la altă latitudine sau alt meridian poate fi un bun exercițiu de diversitate.

Dincolo de călătoria până la destinație ce este inedită în felul ei, simplul fapt de a nu cunoaște locul gurii de metrou, configurația stației sau modul de funcționare al automatului de bilete te zmulge din sfera automatismelor aruncându-te, uneori mai brutal decât ai fi dorit în cea a conștientului în care fiecare gest e cumpănit în prealabil, de unde și fixarea lui în memorie pentru rememberurile de peste ani.

Față de ideea de hotel, cea de locuință casnică este fundamental diferită și infinit mai complexă fiindcă dincolo de pereți și mobilă o casă locuită poartă atât amprenta cotidianului local cât și personalitatea și gustul cuiva, prin definiție unic. Luarea în posesie a unui spațiu poate fi un exercițiu de voluptate cu condiția de a ți se potrivi. Dacă prima impresie e favorabilă, ideea de a-l locui conține endorfine. Încercând moliciunea unei tapiserii te imaginezi citind acolo o carte sau într-un colț vizitat de razele piezișe ale soarelui matinal îți închipui cum ar fi să-ți savurezi cu înghițituri mici cafeaua zilnică. Atunci când nu ajungi în ipostaze stânjenitoare din cauza nepriceperii, câte un aparat pe care nu l-ai avut vreodată sau vreun gadget pot contribui de asemenea la ridicarea scorului de satisfacție. Capacitatea de a înțelege și a mânui astfel de aparate poate fi un indicator destul de exact al gradului în care reușești (sau nu) să ții pasul cu vremurile.

camera-1
Apoi cărțile, filmele sau muzica. În cele câteva zile pe care le vei petrece în noul spațiu nu ai timp să citești toate titlurile din bibliotecă, așa că doar răsfoiești și ce poate fi mai incitant decât caimacul sorbit fără obligația de a ajunge la zaț?

Trecând în bucătărie, trezești alte simțuri. O altă cafea, un ceai pe care nu l-ai mai avut sau un condiment pe care nu l-ai mai încercat sunt noi surse de inedit ce vin la pachet cu oferta globală. Atunci când schimbi țara sau chiar continentul, specificul bucătăriei locale sau fie și doar un alt producător al ingredientelor pe care le foloseai cotidian pot schimba total sau doar nuanța experiența culinară.

Periodic, ființa umană are nevoie de reset, de schimbare totală, căci numai așa pot fi dezrădăcinate obiceiurile și doar așa poate fi spart tartrul rutinei. Nu trebuie să faci neapărat ceva anume sau să vezi în călătoria ta lucruri uimitoare. Simplul fapt de a trăi în afara cotidianului are valențe terapeutice.

3 Responses to Nevoia de reset

  1. grassu spune:

    si unde te-ai resetat?

Lasă un răspuns