TIBET

februarie-martie

2007

 

 

 

inapoi

HOME

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

inapoi

HOME

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Raport de expediție

 

    Incepand cu data de 30 ianuarie 2007, Asociatia ProExpedition Romania, prin Liviu Neagoe si Emilian Camerzan, GHM (Group de Haut Montagne), FFME (Federatia Franceza de Alpinism si Escalada) prin Leslie Fucsko, si alpinistii Cosmin Andron si Ion Neagoe, au organizat expeditia “SIGUNIANG 2007”.     

     Aceasta s-a desfasurat in China, provincia Sichuan, regiunea autonoma Tibetul de Est, si a avut ca scop ascensiunea pe peretele NW al varfului Siguniang 4, de 6250m inaltime..

      Dupa plecarea de pe aeroportul din Budapesta, intreaga echipa s-a reunit in orasul Guangzhou din sudul Chinei. Am ajuns in Guangzhou seara la 16 :30 ora locala, cu o diferente de fus orar de 6 ore fata de Romania, ultimul membru al echipei, Ion Neagoe a ajuns cu o zi dupa noi.

      Au urmat trei zile de odihna, dupa care am pornit spre Chengdu, oras situat in partea de vest, la granita cu Tibetul de Est. Dupa nenumarate probleme cu zborurile, am ramas in aeroport sa astept bagajele care ne-au fost expediate cu 2 ore mai tarziu, in timp ce Leslie, Espo, Cosmin si Nusu s-au ocupat de plata taxei de varf si obtinerea autorizatiilor de ascensiune la SMA (Sichuan Mountaineering Association). Ne-am reintalnit peste 3 ore, si am plecat la Carrefour sa cumparam mancarea pentru expeditie, cumparaturile le-am terminat la 23:00 noaptea, dupa care ne-am dus la hotel sa ne prabusim de oboseala. A doua zi de dimineata am pornit cu cele doua masini si fixerul local, tibetanul He San Ge, spre satucul Rilong, in care am ajuns dupa ce am strabatut un drum partial prabusit prin muntii Tibetului, lung de 235km, si care trece peste un pas la 4560m altitudine, drum ce ne-a lua 9 ore  si o multime de cucuie (dand cu capul de plafonul dubitelor cu care am calatorit), fiind extrem de accidentat.

        Am ramas o zi in Rilong pentru a gusta din viata locala, urmand ca a doua zi dimineata sa pornim spre BC (Tabara de Baza) situata pe valea Mulozzi, zi in care am aranjat cele 400kg de echipament si mancare pentru transport, am negociat sumele de platit pentru cai si porteri si ne-am odihnit. Dimineata urmatoare am pornit spre BC, situata la poalele muntelui Siguniang, intr-o poiana unde eram doar noi si o turma de iaci. Am ajuns in BC dupa un mars de 20km, am instalat corturile si am admirat peisajul, superb, cu muntele deasupra noastra. Altitudinea era de 3300m, vremea relativ frumoasa. Asta pe moment, in aceeasi noapte a nins 10cm. Am organizat bagajele pentru porteri, si Cosmin cu Espo au urcat cu ei sa stabileasca ABC (tabara de baza avansata). Din nefericire, dupa 600m diferenta de nivel porterii au refuzat sa mai urce, lasand bagajele pe coasta muntelui. E ziua in care a inceput cosmarul. A doua zi am urcat si eu cu Leslie sa vedem ce se poate face si am decis infiintarea unei BC2, la 3900m, dupa care am urcat mai sus sa gasim locul de ABC. L-am gasit, la 4800m altitudine, deci cam 1500m diferenta de nivel fata de BC initial. Porterii, vazand diferenta de nivel, au refuzat sa mai urce, am fost nevoiti sa le acceptam conditiile, adica sa platim de trei ori mai mult. Au inceput sa urce bagajele, dar pe etape, si extrem de lent, ceea cea scazut la minim sansele noastre de a realiza ascensiunea in timpul propus. Vremea ne-a dat si ea peste cap. Ninsori abundente din 2 in 2 zile, furtuni de zapada, vant puternic si vizibilitatea scazuta au facut ca stabilirea ABC la 4800m sa se finalizeze la o saptamana de la sosirea la baza muntelui, in loc de o zi, cum era planificat, cu costurile de rigoare.

      Avand un timp limitat, din care ne-am rezervat 20 de zile pentru escaladarea peretelui NW, sansele noastre erau la pamant. Am decis totusi sa incercam, eu cu Leslie si Espo am dormit 3 nopti sus in ABC, timp in care am efectuat recunoasterea traseului. Pana la baza peretelui mai erau 250m diferenta de nivel pe un teren extrem de dificil, expus avalanselor care se prabuseau in vale zilnic din cauza ninsorilor abundente.

       Dupa a treia noapte dormita in ABC, dimineata urmatoare Leslie a facut un EPA (edem pulmonar de altitudine), ceea ce a necesitat coborarea de urgenta cat mai jos posibil. Sansele noastre fiind compromise, din cauza necazurlor cu porterii si vremea neavorabila, am hotarat sa organizam strangerea ABC si coborarea la Rilong. Coborarea a fost dramatica, am coborat in aceeasi zi de la 4800m la 3300 in BC, dupa care a urmat marsul de 20 km noaptea prin padure, pe ninsoare si viscol, am ajuns la sosea la 22 :00 si la 23 :00 in Rilong.

        Am stat 2 zile sa ne odihnim, dupa care ne-am muta intr-o vale paralela cu precedenta, Shunquiao Gou, unde am facut o recunoastere pe muntele Putala, dar conditiile meteo s-au inrautatit, a nins trei zile in continuu, pericoul de avalansa fiind extrem de ridicat. Cosmin si Nusu au hotarat sa se retraga, eu cu Emil si Leslie am ramas in continuare pe vale, in cautarea unui obiectiv, pe care l-am identificat aproape de capatul vaii. Am catarat cateva cascade de gheata in asteptarea vremii bune, dupa care am prins fereastra potrivita si am plecat cu tot necesarul de echipament si mancare la baza peretelui de 400m pe care il vazusem din autocar.

       Ascensiunea peretelui  ne-a luat 8 zile din care ultimele 4 nopti in perete, ultima noapte am coborat cu tot materialul la cort, unde am ajuns la 3 dimineata. Traseul a fost botezat « IN EXTREMIS », ca grad de dificultate TD+ (foarte dificil superior), A3+ (se refera la gradul de dificultate in alpinism artificial, pe o scara de la 1 la 5), M6 (grad de mixt pentru folosirea pioletilor si coltarilor in teren stancos).

A fost un vis frumos devenit realitate, traseul include un tavan de 40m, a mai fost vizat si de alte echipe din China, dar nu a fost facut de nimeni pana la noi.

       Caracterul de premiera mondiala este un bonus extraordinar pentru noi, dar principala multumire e ca ne-am intors teferi si nevatamati din aceasta experienta uimitoare, si am reusit acest lucru cu ajutorul enorm al familiilor, prietenilor si sponsorilor nostri.

       Suntem mandri de ceea ce am realizat, si consideram ca am oferit motive de mandrie nu numai sponsorilor nostri, ci si familiilor, colegilor de cluburi, concitadinilor nostrii, si de ce nu, oricarui roman care ar vrea sa se mandreasca cu aceasta, caci nu sunt maim mult de 6 expeditii din lume care au fost in zona, iar faptul ca am revenit cu un traseu in premiera mondiala, frumos si in cel mai pur stil dorim sa fie o motivatie in plus pentru comunitatea alpina din Romania de a realiza ascensiuni in premiera in masive montane indepartate.

    Calduroase multumiri si respectul nostru pentru cei ce au sustinut  financiar aceasta expeditie:. SCHRACK ELECTROTECHNIK, ECHIPOT, WWW.JUMPEYE.COM, FOTO AMIR, , SOLO BRASOV, LINOS, HYGEA, PROCARDIA, PROF. BUMBU, FAM. TAPOS, FAM. NEAGOE

     Echipamentul alpin a fost asigurat de firmele: MOUNTAIN EXPERTS, SPORT EXPERT, DOMUS SPORT, SPELEMAT, GOTECH, HANNAH.

    

     Oradea                                                                            Liviu Neagoe

  13.03.2007                                                                  coordonator proiect

 

 

SIGUNIANG


AMINTEŞTE-ŢI SĂ VISEZI!